În 21-24 februarie 2023 am vizitat zona Iași-Botoșani-Neamț-Suceava:
-
Vizită la Spitalul "Providența" din Iași: un centru de sănătate privat (spital și policlinică), cu o experiență de peste 25 ani și primul așezământ medical care operează sub îndrumarea Bisericii Ortodoxe Române.
Discuție cu comunitatea Fab Lab Iași: formată din antreprenori și profesioniști interesați de tehnologie, inovație și creativitate și dornici să promoveze și să susțină mai departe tinerii antreprenori, într-o viziune de dezvoltare durabilă.
-
Vizită și discuții la Fundația „Alături de voi” România: o organizație neguvernamentală care desfășoară activități inovatoare în domeniul serviciilor sociale și al economiei sociale, orientate spre incluziunea și ocuparea persoanelor cu dizabilități și din alte grupuri vulnerabile, în special tineri.
Dezbatere cu studenții din Iași la CUIB: pe teme de actualitate europeană și de interes pentru tineri (dezinformare, alimentația viitorului, războiul din Ucraina, participarea la procesele decizionale).
Vizita Cramei Strunga și a domeniului Castelului Miclăușeni: Crama Strunga, o afacere de succes cu recunoaștere internațională dezvoltată de un tânăr antreprenor, și domeniul Castelului Miclăușeni, monument istoric de artă neogotică, administrat, recent restaurat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și valorificat pentru oferirea de servicii sociale și artistice pentru comunitatea locală.
-
Vizită la iarmarocul săptămânal din Tudora: o ocazie de dialog cu comercianții și producătorii locali.
Vizită la Biserica Mănăstirii Probota: una din bisericile pictate din Nordul Moldovei, înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și restaurată cu fonduri europene (POR 2014-2020), un sit cultural valoros și durabil și un motor de dezvoltare locală.
Vizită și discuții cu producători de andive din Gherăești: promotorii cultivării după metode tradiționale a unei legume mai puțin cunoscute la noi.
-
Conferință de presă: ora 11:30, la Hotel Grand Hotel Traian, Piața Unirii numărul 1.
M-am aflat câteva zile în Moldova de nord, una dintre regiunile României cu potențial imens, dar nevalorificat pe deplin atât din cauza izolării administrative și politice cât și a infrastructurii de transport. E o zonă care nu mai trebuie să irosească oportunitățile date de poziția geografică excelentă în perspectiva aproprierii Republicii Moldova și Ucrainei de Uniunea Europeană și a schimburilor economice care decurg de aici.
Discuțiile cu mai mulți antreprenori ieșeni care își doresc ieșirea din izolare îmi arată că există nu doar voință, dar și capacitate pentru a dezvolta zona.
Voi căuta să vă arăt proiecte care pot fi inspirație pentru alții, dar am în plan și discuții și vizite în teren la micii fermieri din Botoșani, Suceava și Neamț care se confruntă cu dificultăți și au nevoie de ghidaj și finanțare pentru a se dezvolta și a susține producția.
Vizită la Spitalul "Providența" din Iași
Am vrut să văd cum funcționează un spital privat construit și administrat, în cazul de față, de Biserica Ortodoxă (Arhiepiscopia Iașilor), care combină serviciile medicale cu servicii sociale și încadrare spirituală.
Am discutat despre provocările cu care se confruntă un serviciu public a cărui subordonare medicală este la Ministerul Sănătății, iar coordonarea managerială este la Biserica Ortodoxă.
Spitalul „Providența” îmbină tratamentul pe care tinerii medicii îl oferă cu alinarea spirituală pe care mulți pacienți o găsesc în vorbele preoților care se ocupă de activitățile filantropice ale Bisericii.
Cină de lucru cu comunitatea Fab Lab Iași
Vizită la Fundația „Alături de voi” România
Preferăm deseori, ca societate, să le întoarcem spatele celor mai vulnerabili dintre noi. Ne facem că nu-i vedem pe cei bolnavi, cu dizabilități sau care au crescut în medii marginale, iar administrația și politicienii îi ocolesc sau gândesc doar programe minimale de supraviețuire cu ajutoare sociale pentru ei. Mulți dintre ei sunt priviți cu milă, în cel mai bun caz, de multe ori fiind chiar desconsiderați.
Există însă și exemple de inițiative, cu mulți ani de experiență adunată deja, prin care cei mai puțin norocoși au primit o șansă de a munci și trăi din ceea ce fac cu mâinile și cu mintea lor. Astfel de proiecte de întreprinderi sociale am văzut la Iași, coordonate de ADV România , prin care, dincolo de lupta zilnică de schimbare a mentalităților, se îndreaptă viața a zeci de oameni cu dizabilități sau care provin din medii vulnerabile. Am văzut ateliere de croitorie, de grafică, un centru de arhivare, o agenție de locuri de muncă și chiar una de turism în care oameni marginalizați au fost integrați și au devenit o resursă pentru societate în loc să rămână o povară.
Într-o lume normală, asemenea proiecte ar fi ajutate, s-ar deschide noi oportunități de finanțare și ar primi sprijin din partea administrațiilor locale și centrale inclusiv prin contracte sau acces la licitații publice în care prețul cel mai mic să nu fie singurul criteriu. De la coordonatoarele acestui proiect am aflat că nu se întâmplă așa, ba se mai pun și piedici care vin din incapacitatea statului de a verifica cine vrea să profite și cine chiar lucrează în sprijinul comunităților. Așa cum este importantă existența statutului de „unitate protejată”, care poate avea acces la anumite facilități în contractare dacă are angajate persoane cu dizabilități, dar posibilitatea asta nu e suficient cunoscută.
Voi încerca să ajut economia socială împreună cu colegii mei, inclusiv prin deblocarea unor inițiative legislative din Parlament, pentru că, de fapt, ne ajutăm pe noi ca societate, nu doar pe cei mai puțin norocoși.
Dezbatere cu studenții din Iași
Am organizat o dezbatere cu studenți și elevi din Iași despre două subiecte importante în Europa, care sunt în ultimul timp și sursele cele mai importante de știri false și manipulare în România: războiul din Ucraina și viitorul alimentației.
Fake news-ul care vine din propaganda de război este mai ușor de identificat, însă am avut bucuria să văd că tinerii înțeleg bine cum se formează și se difuzează știrile false și alarmiste cu privire la alimentație, așa-zisa „interzicere” a cărnii sau „obligativitatea” de a mânca gândaci și alte baliverne scornite de cei care au un interes în a înspăimânta oamenii cu privire la viitor.
Am avut discuții importante despre nevoia de echilibru nutritiv, lanțul scurt al produselor alimentare, agricultura sustenabilă, dar și despre anxietatea provocată de amenințarea războiului și legăturile emoționale formate între cetățenii români și ucraineni care depășesc contactele politico-administrative dintre cele două popoare.
Am certitudinea că generația lor este cea mai afectată de valul de informații false și de rapiditatea și abundența de medii prin care circulă. Și, după ce i-am ascultat, am credința că au capacitatea, dar și misiunea de a discerne în tot acest bombardament informațional, pentru că doar așa își vor securiza viitorul în Uniunea Europeană.
Vizita Cramei Strunga
Vizita domeniului Castelului Miclăușeni
Vizită la Biserica Mănăstirii Probota
Vizită la producătorii de andive din Gherăești
Andiva românească e puțin cunoscută și tot mai puțin produsă. Am găsit însă, cu ajutorul antreprenorului Marius Tudosiei, în comuna Gherăești din județul Neamț, unii dintre puținii producători ai acestei “legume de iarnă". Acolo am înțeles de ce au rămas atât de puțini oameni care mai cultivă andive: lipsă de predictibilitate a cererii (cumpărătorilor), probleme cu transportul la București (piața tradițională de desfacere pentru ei) sau în alte mari orașe unde ar putea vinde, dar mai ales dificultatea cultivării andivei în bordeie săpate în pământ, încălzite și acoperite cu pământ și "strujeni". Aș mai adăuga și faptul că nu există o asociere a celor care o cultivă, prin care să lucreze împreună.
De câteva zile mă gândesc cum putem salva "andiva de Gherăești" nu doar pentru că ar fi un motiv de mândrie națională, ci și pentru că, prin unicitatea dată de tehnica de cultivare, produsul este unul cu un gust deosebit și foarte puțin amar - o excepție pentru această legumă. Și asta o spun nu în calitate de fost ministru sau comisar european pe domeniul agricol, ci mai degrabă de consumator obișnuit care apreciază un produs local cu gust, un produs cât mai natural de proximitate.
Am rămas în legătură cu producătorii din Gherăești pentru a găsi împreună soluții care să poată pune în valoare acest produs local deosebit, căruia îi văd potențialul. Îl felicit pe Marius Tudosiei pentru încăpățânarea cu care promovează acest produs!
