În 2023 mi-am axat activitatea din Parlamentul European pe câteva teme pe care le consider cruciale pentru interesele României în interiorul Uniunii Europene, dar și pentru Uniune în general.

Aderarea României la spațiul Schengen este cea mai importantă prioritate a mea, dar rămâne dificil de obținut în condițiile lipsei de curaj și de asumare a guvernanților de la București. Am pledat cu tărie în Parlament pentru extinderea Uniunii Europene cu Moldova și Ucraina și m-am folosit de toate pârghiile formale de care dispun: am inițiat și trimis declarații politice, rezoluții și scrisori deschise. De asemenea, am purtat discuții informale cu alți europarlamentari și cu lideri politici europeni pe această temă, păstrând în același timp contacte directe cu liderii de la Chișinău, în special cu președinta Maia Sandu.

Din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului, dar și din poziția de fost Comisar European pentru agricultură, am pledat pentru o regândire a Politicii Agricole Comune, care să țină cont de extinderea către Est și de nevoia asigurării securității alimentare nu doar a Europei, ci și a întregii lumi (în special Africa), mai ales în contextul războiului din Ucraina. Trebuie să conștientizăm că avem nevoie de o coordonare mult mai strânsă și mai eficientă între politica agricolă și cea de mediu, precum și cu politicile comerciale, de sănătate și de cooperare internațională ale Uniunii.

Îmi doresc ca în această schimbare de paradigmă, sectorul agricol românesc să nu fie lăsat în urmă, ci chiar să dea tonul. Personal, am inițiat deja primii pași printr-o dezbatere cu fermieri români din toate sectoarele agricole, antreprenori din industria agroalimentară şi din mediul rural, ONG-uri şi reprezentanți ai autorităților publice, de la care am strâns elemente pe care să le promovez proactiv la nivel european, în contextul redesenării Politicii Agricole Comune.

Întreaga mea activitate din anul acesta a fost influențată de vizitele în țară prin Caravana România Europeană, dar și de discuțiile frecvente cu elevi și studenți. Proiectele inovative, de antreprenoriat social, start-up-urile, fermele ultra-moderne sau programele pentru persoanele defavorizate pe care le-am vizitat m-au umplut de speranță, dar în același timp mi-au confirmat nevoia de refomă a statului și de reducere a sărăciei și inechităților economice din România.

  • Schengen

    Suntem tratați ca cetățeni de mâna a doua pentru că aceasta este calitatea politicienilor noștri.

  • Viitorul agriculturii europene

    Politica agricolă comună și modelul alimentar european trebuie regândite din temelii.

  • Republica Moldova

    Guvernul pro-european de la Chișinău trebuie menținut pe calea europeană.

  • Impactul războiului din Ucraina

    Ucraina susținută pe toate planurile și fermierii români și europeni, protejați.

  • Viitorul agriculturii românești

    Fermierii români, competitivi, cu acces la piață și luați în serios la nivel european.

  • Sprijin pentru agricultorii din România

    Comercializarea produselor de calitate, locale, grupurile de acțiune locală și punctele gastronomice locale, cruciale.

  • Caravana România Europeană

    Oamenii-resursă care fac România să se miște într-o direcție modernă, europeană, și civilizată.

  • În dialog cu tinerii

    Tinerii nu sunt doar viitorul, ci și prezentul. Despre oportunițăți, inegalități și cum îi putem asculta mai bine.

Schengen

Modul în care guvernul lui Marcel Ciolacu a „negociat” pe jumătate aderarea României la spațiul Schengen, doar cu frontierele aeriene și maritime și fără un calendar pentru frontierele terestre, ne lasă în continuare în poziția ingrată de a depinde de bunăvoința celorlalte state membre pentru un drept pe care îl avem de 13 ani. 

De partea mea, am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a avea o aderare completă la Schengen. Am făcut un apel public către președintele Iohannis, președintele Senatului Ciucă și premierul Ciolacu să aibă o abordare la fel de intransigentă precum cea a Austriei și să blocheze toate deciziile europene care necesită vot unanim din partea statelor membre - cu excepția celor privind sprijinul către Ucraina, către țările candidate sau extinderea Uniunii Europene - până la un vot pozitiv, pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. 

În Parlamentul European, l-am întrebat pe premierul bulgar Denkov dacă se coordonează cu partenerii români în chestiunea Schengen. O strategie comună româno-bulgară ne-ar crește puterea de negociere, așa cum s-a întâmplat și în 2016, când am negociat și obținut și în numele colegilor de la sud de Dunăre ridicarea vizelor pentru Canada începând din 2017. 

În septembrie, la propunerea mea, împreună cu colegii din grupul politic Renew Europe am adoptat o declarație care cere aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, chiar la Viena.  

În paralel, de la tribuna Parlamentului, am solicitat în mod repetat președinției suedeze a Consiliului UE o implicare proactivă în rezolvarea blocajului impus de Austria. Întreg Parlamentul sprijină aderarea României la Schengen, sprijin reconfirmat în iulie 2023 prin adoptarea unei a cincea rezoluții pe temă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, m-a asigurat de susținerea executivului european pentru România, în discuții bilaterale și în fața întregului Parlament. Acolo, de față cu toți colegii, i-am subliniat președintei Comisiei importanța rezolvării acestei nedreptăți. Nu văd cum putem avansa împreună pe prioritățile viitorului câtă vreme Consiliul le refuză românilor un drept prevăzut de tratat: ridicarea controalelor și la frontierele terestre. 

Republica Moldova

Ancorarea fermă a Republicii Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană și ajutorul economic și financiar UE sunt esențiale pentru consolidarea stabilității și securității țării, a României și a întregii Uniuni. În 2023 m-am folosit de toate pârghiile pe care le am la îndemână pentru a menține situația din Republica Moldova în atenția liderilor europeni și pe agenda Parlamentului European.

Am ținut aproape atât decidenții politici moldoveni, cât și membrii Comisiei Europene, acționând ca facilitator și amplificator de mesaje, încurajând continuarea cu hotărâre a procesului curajos de reforme asumat de guvernul de la Chișinău, precum și demersurile de apropiere de UE în sectoare țintite, în principal, liberalizarea comerțului cu produse agricole, sprijinirea fermierilor moldoveni afectați și ei de războiul din Ucraina, justiție, energie și securitate.

M-am asigurat că decidenții europeni și internaționali înțeleg provocările cu care se confruntă Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina și importanța mobilizării și facilitării de sprijin economic, financiar și securitar sporit pentru gestionarea acestora.

La inițiativa mea în grupul RENEW, situația din Republica Moldova a fost dezbătută în plenul Parlamentului European în martie 2023, iar rezoluția adoptată cu o majoritate covârșitoare în aprilie 2023 a solicitat în premieră deschiderea negocierilor de aderare le UE înainte de sfârșitul anului 2023.

Am reluat acest mesaj în plenul Parlamentului European în octombrie și noiembrie, precum și în cadrul interacțiunilor bilaterale cu președinta Comisiei Europene, președinta Parlamentului European și alți membri ai Comisiei Europene și în formate extinse de cooperare parlamentară, EURONEST și Comitetul parlamentar asociativ UE-Republica Moldova. Guvernul pro-european de la Chișinău are nevoie de un mesaj politic clar de susținere pentru a menține țara pe calea europeană.

Impactul războiului din Ucraina

În 2023 m-am preocupat în continuare de impactul pe termen scurt și lung al războiului din Ucraina asupra agricultorilor europeni și, mai ales, români, dar și asupra securității alimentare la nivel global.

Am continuat să pledez pentru regândirea din temelii a politicii agricole și modelului alimentar european, care devine cu atât mai urgentă sub impactul major al războiului din Ucraina, coroborat cu impactul unei viitoare aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană, și să lucrez, în consultare cu o varietate de actori români, la conturarea unor propuneri inspirate din și adaptate la realitatea românească.

Pe termen scurt, am pus presiune imediat și constant pe Comisia Europeană și pe guvernul României pentru renegocierea despăgubirilor oferite României, alături de fermierii din țările vecine Ucrainei cel mai puternic afectate de concurența cerealelor ucrainene, contribuind la prezentarea celui de-al doilea pachet de sprijin. I-am explicat comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală motivele pentru care calculul inițial nu corespundea realității cu care se confruntau producătorii români de cereale, pe care i-am ascultat și consultat în acest proces.

La inițiativa mea, grupul RENEW a cerut și obținut dezbaterea crizei provocate de cerealele ucrainene în sedința plenară a Parlamentului European din mai 2023. Cu această ocazie, am insistat pe o soluție europeană - la ceea ce este, fără nicio urmă de îndoială, o problemă europeană - și pe termen lung, care să ajute Ucraina într-un mod care are grijă de fermierii europeni. Le-am sugerat comisarilor europeni pentru comerț și agricultură posibile căi pentru a preveni, pe viitor, distorisionarea pieței interne, soluții pe formularea cărora am lucrat împreună cu colegii din grupul RENEW, la inițiativa mea, de la începutul crizei din Ucraina.

După încheierea participării Rusiei la Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, am solicitat Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în septembrie 2023 și, ulterior, în contactele bilaterale, numirea unui însărcinat special al UE cu exportul cerealelor ucrainene. O persoană cu o echipă dedicată, care să monitorizeze situația și impactul tranzitului cerealelor ucrainene, care să poată propune decizii rapide și să coordoneze eforturile diferitelor departamente din Comisie și ale statelor membre.

Viitorul agriculturii europene

Viziunea mea pentru viitorul agriculturii europene și al agriculturii românești este un model în care dezvoltarea și întreținerea unor ecosisteme diverse și reziliente ajută securitatea alimentară și o abordare integrată între politicile agricole, de mediu, sănătate, comerț și cooperare internațională.

Acesta a fost mesajul meu în plenul Parlamentului European în iunie 2023, la adoptarea raportului privind asigurarea securității alimentare și a rezilienței agriculturii pe termen lung, raport pe care l-am coordonat din partea grupului RENEW și care s-a inspirat în mare parte din munca realizată de Task Force-ul RENEW pe securitate alimentară creat la inițiativa mea, în 2022.

Tot cu un ochi pe viitorul politicii agricole comune, am susținut în februarie 2023 în plenul Parlamentului European necesitatea unei viziuni europene pe termen lung pentru asigurarea fertilității solului și a disponibilității îngrășămintelor, elemente importante pentru producția agricolă.

Am sprijinit o strategie europeană care să stimuleze producția de proteine și să reducă deficitul de proteine în Uniunea Europeană. Însă, am spus-o clar în plen în octombrie 2023, susțin cercetarea și finanțarea UE pentru producția de proteină, dar consider că introducerea insectelor și a cărnii de laborator în alimentația umană înainte de a avea evaluări tehnologice, de sănătate, de mediu serioase și evaluări etice privind modelul alimentar pe care ni-l dorim în UE nu este o decizie înțeleaptă.

Viitorul agriculturii românești

În iunie 2023, am discutat țintit, pe durata a două zile, cu fermieri români din toate sectoarele agricole, antreprenori din industria agroalimentară şi din mediul rural, organizații neguvernamentale şi autorități publice, despre cum ar trebui să arate agricultura, zonele rurale și alimentația în România, pornind de la viziunea mea pentru viitorul politicii agricole comune europene.

Câteva preocupări s-au desprins în mod vizibil din discuții, referitoare la:

  • încurajarea, facilitarea și sprijinirea cooperării și asocierii producătorilor;

  • valorificarea mai bună a unor instrumente existente la nivel european, cum ar fi schemele de calitate;

  • educația financiară și antreprenorială a producătorilor, dar și educarea cu privire la practici respectuoase cu mediul înconjurător;

  • necesitatea reformării sistemului de subvenții PAC și aplicarea adaptată la contextul național a anumitor condiții, pentru a favoriza sustenabilitatea intervențiilor;

  • continuarea sprijinului financiar pentru reducerea inegalităților, susținerea oportunităților antreprenoriale și a unei dezvoltări integrate armonioase a zonelor rurale, inclusiv pe dimensiunea socio-culturală;

  • necesitatea unui dialog continuu și îmbunătățit între autoritățile naționale și locale cu producătorii agricoli, pe marginea definirii și implementării cadrului politic, legislativ și fiscal la nivel național și european.

Digitalizarea în agricultură devine o necesitate pentru performanța în agricultură, creșterea productivității și protejarea mediului. M-am bucurat să interacționez în mai 2023 cu tineri fermieri din programul Tineri Lideri în Agricultură desfășurat de Clubul Fermierilor Români care aplică împreună soluții de digitalizare și inovare în fermele lor din România și care lucrează la modalități de a răspândi și sprijini utilizarea acestor practici de către cât mai mulți fermieri români.

Sprijin pentru agricultorii din România

Am păstrat permanent legătura cu fermierii din țară și am rămas conectat la evoluțiile din domeniul agricol, contribuind la dezbaterile publice pe teme relevante și sprijinind fermierii în implementarea politicii agricole comune UE.

La începutul anului, în condițiile întârzierii publicării materialelor de ghidaj privind cheltuirea celor 15,8 miliarde de EUR rezervate agricultorilor români cu PAC (2021-2027), am pus la dispoziția celor interesați să investească în agricultură și dezvoltare rurală un ghid selectiv al principalelor intervenții finanțate prin Programul Național Strategic, pentru a se putea pregăti din timp.

Am atras atenția opiniei publice și am pus presiune asupra guvernului și APIA pentru a accelera rezolvarea problemelor tehnice care au dus la întârzierea nepermisă a plății subvențiilor din fonduri europene pentru agricultura ecologică și măsurile de agromediu.

Am solicitat sprijinul guvernului pentru accelerarea demersurilor de clarificare și simplificare a cadrului normativ privind înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale (PGL-uri), precum și pentru facilitarea desfășurării activității acestora, în contextul unei inițiative legislative depuse în Parlament. Am vizitat personal câteva PGLuri din zona Vămii Buzăului și Dobrogea și am susținut inițiativa de dezvoltare și cooperare a acestora, concretizată prin prima conferință a PGLurilor din România. Consider că trebuie să fie o prioritate dezvoltarea și încurajarea rapidă a acestor inițiative rurale locale dacă vrem să mai păstrăm ceva din tradițiile satului românesc și dacă vrem să nu lăsăm de izbeliște comunitățile rurale.

Interesul meu pentru activitatea Grupurilor de Acțiune Locală s-a materializat în 2023 printr-un dialog structurat cu GALurile din zona centru pe marginea Programului Național Strategic, în ianuarie 2023. În iunie 2023, am invitat într-o vizită de studiu la Bruxelles reprezentanți ai 23 de GALuri din diferite regiuni ale țării, care au purtat discuții cu reprezentanți ai Comisiei Europene (DG REGIO, DG AGRI, DG EMPL), ai Comitetului Regiunilor și ai Rețelei Europene pentru Dezvoltare Rurală, pe teme de dezvoltare rurală/locală și accesarea fondurilor europene.

Caravana România Europeană

Anul acesta, mai mult decât în anii precedenți, am avut un program consistent de mers prin țară, de bătut România la pas, încercând să aflu direct de la oameni cum percep politicile europene, preocupările și greutățile cu care se confruntă.

Am vizitat 23 de județe din toate regiunile țării. M-am întâlnit cu sute de oameni, femei și bărbați, tineri si seniori, antreprenori, profesori, educatori, fermieri, medici, studenti, voluntari, asistenti sociali, reprezentanți ai autorităților locale, oameni are fac bine în comunitatile lor. Am văzut peste 70 de obiective, de la proiecte sociale ale unor fundații comunitare la mici afaceri rurale, de la spitale si case de batrâni la start-up-uri și inițiative de protejare a biodiversității sau a patrimoniului cultural, de la puncte gastronomice locale la proiecte educaționale pentru copiii din comunitățile sărace, de la centre de îngrijire a persoanelor cu boli incurabile la comunități de inovare și cercetare.

Peste tot am întâlnit oameni cu proiecte, idei și inițiative materializate în reușite. Oameni-resursă care fac, în orașul sau în satul lor, lucrurile sã se miște într-o direcție modernă, europeană și civilizată. Sute de cetățeni ai acestei țări care cu empatie și grijă față de semeni îi ajută pe cei în nevoie, uneori fără ajutorul statului, alteori împreună cu administrațiile locale.

  • 23 de județe vizitate;

  • toate regiunile țării atinse;

  • 3403 km străbătuți (în total, în țară, exclusiv în caravane (Ian: 667 km, Feb: 415 km, Mar: 831 km, Apr: 535 km, Mai: 640 km, Iunie: 315km);

  • 73 de proiecte și inițiative (descoperite în domenii diverse: Agricultură (24), Educație (8), Sănătate (7), Politici sociale (10), Patrimoniu/Mediu (15), Antreprenoriat (9)).

Am constatat ce mare este nevoia pentru un stat mai uman, pentru o administrație publică mai implicată și mai aproape de cetățean, de politici și investiții publice, mai ales în domeniile educației, sănătății și protecției sociale, care să replice la scară largă inițiativele de succes din comunitate.

În dialog cu tinerii

Anul trecut, am petrecut mult timp în dialog cu tineri liceeni și studenți din toate colțurile țării: București, Satu-Mare, Iași, Timișoara, Arad, Focșani, Călărași, Olt, Prahova, Chișinău, în licee și facultăți, la Bruxelles sau virtual. I-am ascultat și le-am răspuns întrebărilor, pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de ei.

La ei am găsit cea mai mare deschidere și dinamism față de ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene, față de viitorul politicilor UE și modul în care acestea ne afectează.

Am colaborat foarte bine cu elevi și profesori din Programul EPAS, Școlile Ambasador ale Parlamentului European, unde se pune accentul pe dezbaterea temelor europene și familiarizarea cu instituțiile europene. În luna mai, 350 de elevi de la licee EPAS și partenere dornici să învețe de ce Europa e importantă pentru România și invers au venit la Academia de Studii Economice din București pentru a se întâlni cu mine și cu alți doi colegi europarlamentari. Esența mesajului meu a fost: Uniunea Europeană suntem și noi, românii și România. Proiectul european depinde de fiecare dintre noi. Dacă nu suntem mulțumiți de UE, primii care trebuie să se implice în găsirea soluțiilor suntem noi, europenii.

Am aflat și direct de la studenți de la diverse facultăți despre problemele și aspirațiile lor. Am dezbătut împreună modalități pentru a combate dezinformarea și pentru a ne informa din surse sigure, de încredere pe teme precum războiul din Ucraina, oportunitățile și beneficiile procesului de extindere a Uniunii Europene sau alimentație. Am discutat despre oportunități de studiu, stagiu și voluntariat la nivelul Uniunii.

Cu majoritatea elevilor și studenților cu care m-am văzut am ținut legătura, iar pentru 68 dintre ei am organizat vizite la Parlamentul European și alte instituții UE. Aproape toți veneau pentru prima dată la Bruxelles și erau la prima întâlnire cu instituțiile europene. Alături de echipa mea, le-am răspuns la întrebări și am vorbit împreună despre viitorul Uniunii Europene.

Concluzia e simplă: tinerii nu sunt doar viitorul, ci și prezentul.