În 27-30 martie 2023 am vizitat zona Muntenia-Dobrogea:

  • Vizita la o școala din mediul rural din județul Călărași: şcoală-pilot în implementarea principiilor care stau la baza reformelor propuse în educație.

    Vizită la Prime Batteries Technology: fabrică inteligentă autohtonă care produce baterii și care a reușit să atragă investiții externe de 1 miliard de EUR pana in 2026, printre cele mai mari din România ultimilor 30 de ani.

    Vizită la Moara de Hârtie - Satul meșteșugarilor: un spațiu creativ care își propune să reînvie, să păstreze și să transmită mai departe meșteșuguri tradiționale din satul românesc, precum hârtia de mână, legătoria de carte, țesutul la război, olărit și ceramică sau prelucrarea stufului și papurei.

  • Vizită la Cooperativa agricolă Bostănăria: o asociație de antreprenori autohtoni care caută sa producă pentru piața locală legume, fructe, îndeosebi pepeni, și cereale mai multe și mai bune, implementând soluții verzi.

    Vizită la ferma agrozootehnică Dichiseni: o afacere în expansiune dezvoltată de doi soți agronomi întorși din pribegie să investească acasă, inclusiv singura fabrică de compost pentru ciuperci din țară.

    Discuții cu membri consiliului director al Centrului Cultural al Romilor O Del Amença și cu reprezentanți ai comunității locale: o ocazie pentru a discuta despre contribuția comunității rome la dezvoltarea comunității locale și provocarile cu care se confruntă legate de incluziune și acces la servicii sociale și de educație de calitate.

  • Vizită la Aşezământul Sf.Cuv. Arsenie cel Mare: ridicat din donații private, la inițiativa unui preot inimos, cu scopul de a oferi adapost copiilor abandonați și mamelor aflate în dificultate din Techirghiol.

    Întâlnire cu comunitatea locală de lipoveni din Ghindărești: o ocazie pentru a lua contact cu tradițiile și nevoile comunității lipovene și de a dezbate provocările și nevoile de sprijin pentru funcționarea Punctelor Gastronomice Locale.

    Vizită la Țăranii dobrogeni: o rețea autohtonă de magazine (fizice și online) care promovează și facilitează comercializarea produselor locale de calitate ale micilor producători dobrogeni.

  • Vizită la Secția "Dăruiește Aripi" și Terapie Intensivă: Nou-născuți ale Spitalului Județean de Urgență: ocazie pentru a cunoaște mai bine eforturile și provocarile cu care se confruntă îngrijitorii și familiile copiilor bolnavi de cancer sau alte boli grave.

    Vizită la Centrul de Excelență Clinică al Fundației Baylor Marea Neagră: care oferă servicii de prevenție, tratament și sprijin psiho-social copiilor si persoanelor cu boli infectioase grave, precum HIV, hepatite sau tuberculoza.

    Conferință de presă la Hotel Continental Forum: ora 13:30.

Vizita la o școală rurală din județul Călărași

Puține lucruri sunt mai importante pentru un copil decât educația timpurie, poveștile care îi formează percepția despre lume, viață și valori. Și, într-o perioadă în care părinții au din ce în ce mai puțin timp sau sunt plecați de nevoie la muncă în străinătate, orice inițiativă educațională care ajută creativ la deschiderea unor noi orizonturi pentru copii trebuie încurajată și ajutată. Așa că mi-am început caravana din sud-estul României citind povești copiilor din județul Călărași, la o școală-pilot a Asociatia OvidiuRO , unde sunt înscriși în majoritate elevi care provin din categorii vulnerabile cu risc crescut de abandon școlar.

După ce a primit derogare de la minister, înscrisă fiind în programul-pilot al Ministerului Educației, unitatea de învățământ și-a adaptat programa pentru a reuși să-i facă pe copii să prindă drag de carte printr-un plan-cadru inovativ, cu câteva ajustări în programa școlară, în modul de predare și de evaluare și cu multe resurse digitale.

După ce le-am citit copiilor din grădinița certificată în programul „Citește-mi 100 de povești”, am avut discuții aplicate cu echipa locală a proiectului, condusă de Viforel Dorobanțu, desemnat Directorul anului 2022 pentru inovare de către Asociația pentru Valori în Educație. Am aflat ce programă inovativă este implementată pentru creșterea calității actului educațional și cum a crescut interesului pentru școală al elevilor după schimbările din programă, dar și privind modul de evaluare, cum anume primesc copiii noile modalități de predare și învățare și care sunt perspectivele pentru a introduce la scară largă soluțiile testate în această școală rurală din județul Călărași.

Vizita la „Athanor - la coupteur”

proiect dezvoltat în jurul unui bistro cu bucătărie bazată pe ingrediente de sezon, din grădina proprie și de la producători locali.

Vizita la Prime Batteries Technology

Apoi întâlnire la Prime Batteries Technology: fabrică inteligentă autohtonă care produce baterii și care urmează să atragă investiții externe de peste 1 miliard de EUR pana in 2026, printre cele mai mari din România ultimilor 30 de ani.

Vizita la Moara de Hârtie

Să pariezi astăzi pe un proiect care are în centru meșteșugurile tradiționale românești, într-o lume care se duce cu toată viteza spre digitalizare, pare din start o inițiativă în pierdere.

Am descoperit însă azi la Comana, județul Giurgiu, o mică bijuterie care mizează pe meșteșuguri vechi: Ansamblul ”Moara de hartie” și „Satul Mestesugurilor” - un atelier-muzeu privat dezvoltat de soții Georgescu și o echipă dedicată ca spațiu de reînviere și păstrare a tradițiilor manufacturiere românești și universale.

Au început cu hârtia de mână, legătoria de carte și tiparul manual, iar din 2016 au adăugat încă șapte meșteșuguri tradiționale în cadrul Satul Mestesugurilor, proiect finanțat din fonduri norvegiene. Am văzut atelierele creative care se revendică din meșteșugurile practicate în satul tradițional românesc: țesut la război, prelucrarea stufului și a papurii, fierărie, olărit și ceramică, lucru în lemn, bucătărie tradițională, moară pe piatră și brutărie, dar și realizarea de hârtie de mână, tipar manual și legătorie de carte.

Este locul perfect pentru o evadare în trecut, necesară uneori pentru reconectarea vie la tradiții, dar și o inițiativă de economie socială prin care echipa din Comana ajută oamenii locului. În plus, în perioada „Școala altfel”, aici vin copii pentru a participa la ateliere meșteșugărești, un lucru excelent mai ales că sistemul nostru de educație este foarte mult axat pe lucruri abstracte și artificiale și are nevoie de o infuzie de autenticitate, de lucru manual pentru copii, cu valoare identitară. Acest tip de centre de tradiții meșteșugărești își au locul lor în parteneriat cu o școală tot mai mult orientată spre lucru manual și identitate, spre valorificarea meseriilor.

Ce am văzut azi este o mică lecție despre cum, fără multe resurse, se poate dezvolta un muzeu viu, o inițiativă cultural-creativă de la care inclusiv statul are de învățat.

Vizită la Cooperativa agricolă Bostănăria

Unul dintre lucrurile pe care le spun de mulți ani, că doar asocierea va aduce reziliență, creștere și profit agricultorilor, mi-a fost reconfirmat astăzi în județul Ialomița, lângă Slobozia.

Am avut discuții foarte consistente cu agricultorii de la Cooperativa Bostănăria care, după cum îi și spune numele, este o asociație de patru companii agricole familiale de producție și una de vânzare făcută de tineri care provin din familii care deja au o tradiție de 30 de ani în cultivarea și vânzarea pepenilor, dar și a altor legume.

Companiile membre ale cooperativei totalizează împreună 230 de hectare de teren arabil în vecinătatea lacului Fundata și, dintre toate produsele, pepenii reprezintă cea mai mare parte a recoltei, aproximativ 4.000 de tone. Am aflat și un lucru cel puțin interesant (mai ales în contextul discuțiilor europene despre cerealele care vin din Ucraina), și anume că această cooperativă din Ialomița a vândut anul trecut o mare parte din producția de pepeni către Ucraina, pentru că producția de acolo a scăzut, din cauza războiului.

Dar dincolo de discuțiile aplicate pe care le-am avut cu acești antreprenori ialomițeni despre producția agricolă, vânzarea produselor și asociere, cred că cel mai important lucru este că există tineri români care au ambiție, creativitate, pariază pe agricultură și cred în formele asociative.

Vizită la Ferma agrozootehnică Dichiseni

O afacere în expansiune dezvoltată de doi soți agronomi întorși din pribegie să investească acasă, inclusiv singura fabrică de compost pentru ciuperci din țară.

Vizită la Centrul Cultural al Romilor O Del Amença si în comunitatea roma din Fetești

O ocazie pentru a discuta despre contribuția comunității rome la dezvoltarea comunității locale și provocările cu care se confruntă legate de incluziune și acces la servicii sociale și de educație de calitate.

Vizită la Aşezământul social "Sf. Cuv. Arsenie cel Mare"

Credința, în general, și ortodoxia, în particular, așa cum o vedem manifestându-se de cele mai multe ori în jurul nostru, nu sunt dușmanul progresului social. Progresul social nu are ca scop distrugerea bisericii și nici nu vede în această instituție un dușman. Știu dezbaterile la modă, cunosc suficiente situații concrete cu discuții politizate și expediate într-o cheie ideologică. Cei care cultivă astfel de abordări se poziționează la extreme și poate alimentează polemica, dar nu și conviețuirea având respectul și încrederea la bază.

Am întâlnit zilele acestea, în Techirghiol, un preot deosebit care îngrijește mamele și copiii victime ale violenței domestice. Preotul Claudiu Banu le oferă adăpost la așezământul „Sfântul cuvios Arsenie cel Mare” și susținere ca să treacă peste momentele dificile. Cred că este irelevant dacă el face în fiecare zi un act de credință sau un serviciu social. Este în primul rând un om bun care își ajută semenii.

Am fost impresionat de exemplul lui și de capacitatea sa de a înțelege nevoia de ajutor a unor femei și copii care în astfel de momente au nevoie de oameni în care să aibă încredere și care să le ofere susținere, nu judecată.

De aceea, zic din nou că am transformat o dezbatere de idei într-un război social, o confruntare periculoasă și lipsită de bun-simț uneori. Mă simt deseori într-o lume prinsă la mijloc, între exprimări radicale prin care se încearcă impunerea ideilor unei tabere în defavoarea celeilalte. Nu văd nicio nepotrivire în a te bucura de tradițiile moștenite câtă vreme acestea respectă omul sau de a lupta pentru a schimba situații greșite sau nedrepte. Nu le neg dreptul celor care vor să vadă lumea în alb și negru, dar eu sunt fericit să văd un om al Bisericii ajutând femeile victime ale violenței domestice, un om care urmându-și credința își manifestă omenia în comunitate, folosind-o și drept gaj de credibilitate atunci când caută să mobilizeze comunitatea pentru a-i ajuta pe cei în nevoie și acest lucru e tot ce contează.

Întâlnire cu comunitatea lipoveană din Ghindărești la PGL „La Grisha”

Sunt încă marcat de povestea satului Ghindărești, unde inițiativa unei familii de a deschide un punct gastronomic local cu specific lipovenesc - La Grisha - a trezit spiritul întreprinzător al întregii comunități care devine – încet, dar sigur – un mic reper turistic pe harta Dobrogei.

După aproape două ore de discuții cu oameni ai locului despre pescuit, gătit, albinărit, artă populară, am realizat cât de multă dorință de a face lucruri poate incuba într-o comună mică. Dar mai ales cât de multă nevoie de încurajare, îndrumare și exemple despre cum se poate reuși au nevoie oamenii, pentru că despre „nu se poate” au tot auzit și nu-i mai interesează.

Despre Punctele Gastronomice Locale (PGL) am mai povestit și am hotărât nu doar să vorbesc, ci și să ajut aceste inițiative prin care tradițiile culinare din gospodăriile rurale sunt puse la dispoziția turiștilor. Am transmis prim-ministrului Nicolae Ciucă și ministrului Agriculturii un apel pentru a solicita sprijinul Guvernului pentru accelerarea demersurilor de clarificare a cadrului normativ privind înființarea și funcționarea PGL-urilor, precum și pentru promovarea și facilitarea dezvoltării și desfășurării activității acestora.

Pe scurt, este nevoie de un cadru fiscal simplu, stimulativ și eficient, adaptat dimensiunii economice reduse a acestor puncte gastronomice, și de un cadru legislativ de înregistrare și funcționare coerent și stabil care să nu le îndepărteze de esența lor: mâncare bună, proaspătă, din produse locale, valorificând rețete tradiționale.

Consider că trebuie să fie o prioritate dezvoltarea și încurajarea rapidă a acestor inițiative rurale locale dacă vrem să mai păstrăm ceva din tradițiile satului românesc și dacă vrem să nu lăsăm de izbeliște comunitățile rurale, mai ales că acolo există creativitate și dorință de a face lucruri. Este și o bună ocazie de a sprijini real femeile și tinerii care aleg să nu se dezrădăcineze și să-și valorifice calitățile acolo unde s-au născut și au crescut.

Vizită la Țăranii dobrogeni

O rețea autohtonă de magazine (fizice și online) care promovează și facilitează comercializarea produselor locale de calitate ale micilor producători dobrogeni.

Vizită la proiectele Asociației "Dăruiește Aripi" din cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța

O ocazie pentru a cunoaște mai bine eforturile și provocarile cu care se confruntă îngrijitorii și familiile copiilor bolnavi de cancer sau alte boli grave.

Vizită la Centrul de Excelență Clinică al Fundației Baylor Marea Neagră

Care oferă servicii de prevenție, tratament și sprijin psiho-social copiilor si persoanelor cu boli infectioase grave, precum HIV, hepatite sau tuberculoza.