OP-ED: Coronavirus. Apel la responsabilitate în vreme de criză

În aceste zile, România, aflată deja într-o criză politică majoră, creată în primul rând de lipsa unui guvern, trebuie să se pregătească pentru a face față unei crize și mai mari, cea cauzată de noul coronavirus.

Evident, este important să privim situația cu calm și luciditate, dar în același timp, cu realism și prudență.

Urmărind ce se întâmplă în alte țări europene, în Italia, în Franța, în Germania, mai nou în Belgia și în Spania, mi-e greu să cred că autoritățile de la București vor fi în măsură să răspundă mai bine sau altfel acestei amenințări reale pe care o reprezintă COVID-19.

Acum câteva zile, citeam Raportul de țară publicat de Comisia Europeană (în cadrul procesului numit „Semestrul european“), care arată clar și sec situația complicată în care se află deja România.

O situație care poate fi rezumată astfel: o țară guvernată de un stat clientelar, ineficient, împovărat de corupție și nepotism, administrat cu incompetență, cu indiferență față de cetățean și față de regulile naționale și europene.

Economia și-a încetinit creșterea. Nu au fost începute reforme profunde fără de care problemele structurale nu pot fi rezolvate și nici nu pare că cineva și-a propus să le înceapă.

Cheltuim mai mult decât ne permitem, fără să ducem banii împrumutați către investiții. Sistemul public de pensii nu este sustenabil.

Legislația este în continuare impredictibilă, ceea ce induce o stare de nesiguranță investitorilor. Aceste minusuri se adaugă lipsei unor reforme durabile, orientate spre sectoarele economice care aduc creștere, creează locuri de muncă și aduc bani la buget, necesari pentru investiții sociale.

Același raport arată că starea de sănătate a populației este sub media Uniunii Europene. Cheltuielile alocate sănătății au atins anul trecut un minim istoric și sunt mult sub nivelul celor din oricare altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din Produsul Intern Brut.

Această subfinanțare subminează deja capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației. Sectorul sănătății nu este nici eficient, nici accesibil, și asigură din ce în ce mai puțin nevoile medicale, existând diferențe mari între mediul urban și mediul rural în ceea ce privește asigurarea serviciilor medicale, mai ales pentru oamenii cu venituri scăzute și pentru vârstnici.

Cum era de așteptat, la puțin timp după publicarea acestui raport, Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României, pentru depășirea plafonului de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut.

Spun că era de așteptat pentru că Guvernul PSD a fost atenționat de Comisia Europeană încă din primăvara anului 2017 despre depășirea plafonului de deficit bugetar.

În zadar. Guvernele PSD păstorite de Liviu Dragnea nu știau cum să cheltuie mai mult, să se laude la televizor că datorită lor mai mulți bani ajung în buzunarele românilor, astfel încât să-și poată vedea liniștiți de masacrarea justiției și de propriile afaceri.

Cheltuieli fără acoperire în economia reală, făcute prost și strict într-o logică electorală, bani care nu s-au dus în investiții în sănătate, în educație sau în infrastructură, acolo unde era cea mai mare nevoie de ei.

Care sunt planurile și ce măsuri ia guvernul pentru a ne asigura că instituțiile publice vor continua să furnizeze cetățenilor și mediului de afaceri serviciile esențiale de care aceștia au nevoie? Este un test de capacitate pe care România nu-și permite să-l pice.

COVID-19, o urgență de sănătate publică

De când au apărut primele cazuri de coronavirus în Europa, urmăresc cu atenție nu numai măsurile care sunt luate în România, ci și eforturile pe care statele europene cele mai afectate le fac pentru a opri sau măcar reduce semnificativ epidemia și acțiunile de coordonare la nivelul instituțiilor europene.

În majoritatea statelor membre europene se fac pregătiri și planuri concrete de intervenție. Se desfășoară campanii publice de informare și educare atât în mass media, cât și prin intermediul autorităților locale și companiilor de transport.

Companiile și instituțiile publice recomandă angajaților, mai ales celor care au deja probleme de sănătate care îi pun în categoria de risc în cazul infectării cu coronavirus, să lucreze de acasă sau să-și ia concediu medical. Se desfășoară campanii de pregătire a medicilor generaliști, a clinicilor și spitalelor pentru a depista, tria și trata persoanele infectate. Se lucrează la protocoale de intervenție unitare, la măsuri de coordonare la toate nivelurile.

Multe state europene sunt preocupate de asigurarea stocurilor de medicamente și echipamente necesare. Guvernul francez a rechiziționat stocurile de măști chirurgicale, caută soluții pentru creșterea producției de măști în Franța și a plafonat prețurile pentru produsele dezinfectante.

În fața penuriei mondiale de măști chirurgicale și echipamente de protecție, Germania și Cehia au interzis temporar exportul acestora. Organizația Mondială a Sănătății face apel la creșterea producției de echipamente necesare, a echipamentelor de terapie intensivă și aparatelor de ventilație pentru asistarea persoanelor cu formele grave de coronavirus.

Continuarea editorialului, pe www.digi24.ro